Oameni cu statui-Simion Gheorghe

Domn' profesor Simion Gheorghe imi este indrumator la mai multe materii.Este un pictor despre care cei care au vrut au auzit,iar cei care nu l-au cunoscut ar trebui sa o faca.Este un om minunat,un artist desavarsit(orice ucenic isi lauda maestrul),un dascal dedicat si un relebel innascut.

Am auzit zeci de povesti amuzante despre tinerete,scoala,adolescenta,comunism,dar si ore intregi de istoria artelor.Ore pe care le indragesc enorm,ore in care am senzatia ca monstrii sacrii ai picturii stau undeva in fata mea si-si expun lucrarile,comentand diverse detalii.

Am mancat ridichii si castraveti cu domn' profesor.
Am desenat ore intregi chenare cu elemente abstracte pentru a invata ce'i aia o 'compozitie deschisa',sau m-am chinuit cu desenul proiectiv.
Am ras,am glumit,am primit sfaturi si incurajari.
Am fost protejata.Am fost ajutata si indrumata.

Si cel mai important:am ajuns sa iubesc arta asa cum nu credeam ca se poate.

Zilele trecute am aflat ca 'domn' profesor iese la pensie anul urmator si ca nu o sa mai facem istoria artelor cu dansul.Sunt sigura ca nu voi putea sa il suport pe acel om ce ne va pune sa stam drepti la istoria artelor si sa invatam ca papagalii.

Daca in fiecare scoala ar exista un profesor de desen ca domnul Simion,elevii probabil ar invata sa aprecieze arta.

Eu vreau sa-i multumesc pentru fiecare lucru pe care l-am invatat de la dumnealui si as vrea sa stie ca imi va lipsii enorm din fata clasei.Chiar daca nu citeste acest text cred ca stie cat m-a ajutat sa ajung ceea ce sunt azi si cred ca stie ce 'lentile' mi-a daruit pentru a aprecia fiecare opera de arta cu care imi 'clatesc privirea'.

Va multumesc domn' profesor!